Tratament Naturist Calivita Accident Vascular

Produse	Administrare	Efecte
Cholestone	3 capsule pe zi	Amestec de plante, vitamine si minerale care ajuta la scaderea colesterolul rau.Detalii
Omega 3	2 capsule pe zi	Contine ulei de peste bogat in acizi grasi nesaturati cu rol benefic in afectiunile cardiovasculare. Detalii
q Protect	2-3 capsule pe zi	Contine Ginkgo Biloba si vitamine care imbunatatesc circulatia sangelui. Detalii
Mega q Protect	2-3 capsule pe zi	Contine Ginkgo Biloba si vitamine care imbunatatesc circulatia sangelui. Detalii
Senior Formula	2 capsule pe zi	Contine vitamine si minerale care au ca rol prevenirea accidentelor vasculare si a altor afectiuni.
Ginkgo XC	2 capsule pe zi	Contine Ginkgo Biloba si vitamine care imbunatatesc circulatia sangelui. Detalii

Ce este un accident vascular cerebral?

Funcţionarea celulelor creierului necesită o alimentare constantă cu oxigen şi glucoză din sânge. Un accident vascular cerebral, sau accident cerebrovascular (AVC), apare atunci când aportul de sânge la o parte a creierului este perturbat, cauzând moartea celulelor creierului. Fluxul de sânge poate fi compromis de o varietate de mecanisme.

Blocajul unei artere

· Îngustarea arterelor mici din creier poate provoca un accident vascular cerebral lacunar, (lacună înseamnă „spaţiu gol”). Blocarea unei singure arteriole poate afecta o suprafaţă mică a creierului care determină ca ţesutul să moară (infarct);

· Rigidizarea arterelor (ateroscleroză) care duc la creier. Există patru vase de sânge majore care alimentează creierul cu sânge. Circulaţia anterioară a creierului care controlează majoritatea activităţii motorii, de simţ, gândire, vorbire şi emoţie este furnizată de către arterele carotide. Circulaţie posterioară, care alimentează trunchiul cerebral şi cerebelul, care controlează părţile automate ale funcţiei cerebrale şi de coordonare, este furnizată de arterele vertebrobazilare.

Dacă aceste artere se îngustează, ca urmare a aterosclerozei, plăcii sau colesterolului, resturile se pot desprinde şi pluti în aval, înfundând aportul de sânge la o parte a creierului. Spre deosebire de accidentele vasculare cerebrale lacunare, părţi mai mari din creier pot pierde fluxul sanguin, iar acest lucru poate produce mai multe simptome decât un accident vascular cerebral lacunar.

· Embolie la creier de la inimă. În unele cazuri se pot forma cheaguri de sânge în interiorul inimii şi există posibilitatea ca acestea să se rupă şi să migreze (emboliază) la arterele din creier şi provoca un accident vascular cerebral.

Ruptura unei artere (hemoragie)

· Hemoragia cerebrală (sângerare în materia creierului). Motivul cel mai frecvent al sângerării în creier este hipertensiunea arterială necontrolată. Alte situaţii includ anevrisme care se dispersează sau rupturi sau malformaţii arterio-venoase (AVM), în care există o aglomerare anormală a vaselor de sânge care sunt fragile şi pot sângera.
Care sunt cauzele unui accident vascular cerebral?

Blocajul unei artere

Blocajul unei artere în creier de către un cheag (tromboză) este cauza cea mai frecventă a unui accident vascular cerebral. Partea creierului care este alimentat de vasul de sânge coagulat, ulterior este lipsit de sânge şi de oxigen. Ca urmare a lipsei sângelui şi oxigenului, celulele de pe acea parte a creierului mor şi partea corpului pe care o controlează nu mai funcţionează.

De obicei, o placă de colesterol într-un vas mic de sânge din creier care a provocat îngustarea treptată a vaselor de sânge se rupe şi începe procesul de formare a unui mic cheag de sânge.

Factorii de risc pentru vasele de sânge îngustate din creier sunt aceiaşi ca şi cele care cauzează îngustarea vaselor de sânge din inimă şi atacul de cord (infarctul miocardic).

Aceşti factori de risc includ:

· tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială),
· valoare ridicată a colesterolului,
· diabet zaharat, precum şi
· fumatul.

Accidentul vascular embolic

Un alt tip de accident vascular cerebral poate apărea atunci când un cheag de sânge sau o bucată de placă aterosclerotică (colesterol şi depozite de calciu pe peretele interior al inimii sau arteră) se desprinde, migrând prin intermediul sângelui şi depunându-se într-o arteră din creier. Atunci când fluxul de sânge se opreşte, celulele creierului nu primesc oxigen şi glucoză de care au nevoie pentru a funcţiona şi apare un accident vascular cerebral. Acest tip de accident vascular cerebral este menţionat ca un accident vascular cerebral embolic.

De exemplu, un cheag de sânge s-ar putea forma iniţial în camera inimii, ca urmare a unui ritm cardiac neregulat, cum ar fi apariţia unei fibrilaţii atriule. De obicei, aceste cheaguri rămân ataşate de căptuşeala interioară a inimii, dar uneori acestea se pot rupe, migrează prin sânge, formează un dop (embolism) într-o arteră din creier şi poate cauza un accident vascular cerebral. O embolie poate proveni, de asemenea, dintr-o arteră mare (de exemplu, artera carotidă, o arteră majoră din gât care furnizează sânge la nivelul creierului) şi apoi călători în aval pentru a bloca o arteră mică din creier.

Hemoragia cerebrală

O hemoragie cerebrală apare atunci când un vas de sânge din creier se rupe şi sângerează în ţesutul cerebral din jur. O hemoragie cerebrală (sângerare în creier) provoacă simptome de accident vascular cerebral prin privarea de sânge şi oxigen către părţi ale creierului într-o varietate de moduri. Fluxul de sânge se pierde în unele celule. De asemenea, sângele este foarte iritant şi poate provoca umflarea ţesutului cerebral (edem cerebral). Edemul şi acumularea de sânge de la o hemoragie cerebrală creşte presiunea în interiorul craniului şi provoacă daune suplimentare prin presarea creierului pe craniul osos reducând în continuare fluxul de sânge către ţesutul şi celulele cerebrale.
Hemoragia subarahnoidiană

Într-o hemoragie subarahnoidiană, sângele se acumulează în spaţiul de sub membrana arahnoidă care delimitează creierul. Sângele provine de la un vas de sânge anormal, care are scurgeri sau rupturi. Deseori, acesta provine de la un anevrism (o explozie anormală din peretele vasului).

În general, hemoragiile subarahnoidiene provoacă brusc, dureri severe de cap, greaţă, vărsături, intoleranţă la lumină şi un gât înţepenit. În cazul în care nu sunt recunoscute şi tratate, apar consecinţe neurologice majore, cum ar fi comă şi moare cerebrală.

Vasculita

O altă cauză rară de accident vascular cerebral este vasculita, o afecţiune în care vasele de sânge devin inflamate cauzând scăderea fluxului de sânge al ţesutului cerebral.

Migrena

Se pare că se manifestă o foarte uşoară creştere a accidentului vascular cerebral la persoanele cu dureri de cap. Mecanismul migrenei sau durerilor vasculare de cap includ îngustarea vaselor de sânge ale creierului. Unele episoade de migrenă pot mima chiar accidentul vascular cerebral, cu pierderea funcţiei unei părţi din funcţiile corpului sau vederea sau discursul. De obicei, simptomele se rezolvă când durerea de cap dispare.

Care sunt factorii de risc pentru accident vascular cerebral?

În general, cei mai frecvenţi factori de risc pentru accidentul vascular cerebral sunt:

· hipertensiunea arterială,
· creşterea colesterolului,
· fumatul,
· diabetul zaharat şi
· înaintarea în vârstă.

Alte cauze pot fi, tulburările de ritm cardiac, cum ar fi fibrilaţia atrială, îngustarea orificiilor canalelor şi bolile valvei inimii.

Atunci când accidentele vasculare cerebrale apar la persoanele mai tinere (mai mici de 50 de ani), factorii de risc mai puţin frecvenţi care urmează să fie luaţi în considerare includ drogurile ilicite, cum ar fi cocaina sau amfetaminele, anevrisme rupte şi predispoziţii moştenite (genetice) spre coagularea anormală a sângelui.

Un exemplu de predispoziţie genetică de a face un accident vascular cerebral are loc într-o afecţiune rară numită homocistinurie, în care există niveluri excesive de homocistine chimice în organism. Oamenii de ştiinţă încearcă să determine dacă incidenţa neereditară a nivelurilor ridicate ale homocistinei la orice vârstă poate predispune la accident vascular cerebral.

Ce este un atac ischemic tranzitoriu (AIT)?

Un atac ischemic tranzitoriu (AIT, mini-accident vascular cerebral) este un accident vascular cerebral de scurtă durată, care se atenuează şi se rezolvă. Acesta este un episod de scurtă durată (mai puţin de 24 de ore) de afectare temporară a funcţiei creierului, care este cauzată de o pierdere a alimentării cu sânge. O AIT cauzează o pierdere a funcţiei în zona corpului care este controlată de partea din creier afectată.

Întreruperea alimentării cu sânge la creier este cel mai frecvent cauzată de un cheag care se formează spontan într-un vas de sânge din creier (tromboză). Cu toate acestea, aceasta poate proveni, de asemenea, dintr-un cheag care se formează în altă parte a corpului, se dislocă din acea locaţie şi migrează să se depună într-o arteră din creier (embolie). Un spasm şi rareori, o sângerare sunt alte cauze ale unei AIT. Mulţi oameni se referă la o AIT ca la un „mini-accident vascular cerebral”.
Unele AIT se dezvoltă încet, în timp ce altele se dezvoltă rapid. Prin definiţie, toate AIT-urile se rezolvă în termen de 24 de ore. Accidentele vasculare cerebrale durează mai mult timp pentru a se rezolva decât AIT, şi în cazul accidentelor vasculare cerebrale, funcţia poate să nu mai revină niciodată complet şi reflectă o problemă mult mai gravă şi permanentă. Deşi, de cele mai multe ori AIT durează doar câteva minute, toate AIT-urile ar trebui evaluate cu aceeaşi urgenţă ca şi un accident vascular cerebral într-un efort de a preveni recidivele şi / sau accidentul vascular cerebral. AIT poate apărea o dată, de mai multe ori, sau poate precede un accident vascular cerebral permanent. Un atac ischemic tranzitoriu ar trebui să fie considerat o urgenţă, deoarece nu există nici o garanţie că situaţia se va rezolva şi funcţia va reveni.

O AIT produsă de un cheag în vasul de sânge care alimentează retina ochiului poate cauza pierderea temporară a vederii (amauroza fugax), care este adesea descrisă ca senzaţia de cortină care cade. O AIT care implică arterei carotidă (cel mai mare vas de sânge care alimentează creierul) poate produce probleme cu mişcarea sau simţul la o porţiune a corpului, care este partea opusă blocajului efectiv. Un pacient afectat poate experimenta temporar vederea dublă, ameţeli (vertij), pierderea echilibrului, o slăbiciune sau paralizie unilaterală completă a braţului, piciorului, feţei, sau o întreagă parte a corpului sau să fie în imposibilitatea de a vorbi sau de a înţelege comenzile.

Care este impactul accidentelor vasculare?

În Statele Unite, accidentul vascular cerebral este a treia cea mai mare cauză de deces (în urma bolilor de inimă şi toate formele de cancer). Costul accidentelor vasculare nu este măsurat doar în miliarde de dolari pierduţi pe muncă, spitalizare, precum şi îngrijirea supravieţuitorilor în casele de îngrijire medicală. Costul major sau impactul unui accident vascular cerebral este pierderea independenţei care apare la 30 % dintre supravieţuitori. Pentru unele persoane, ceea ce a fost o independenţă şi un stil de viaţă plăcut înainte de accidentul vascular cerebral, mulţi îşi pot pierde cea mai mare parte a calităţii vieţii lor, după un accident vascular cerebral. Viaţa membrilor familiei şi prietenilor poate fi afectată întrucât se regăsesc în noul rol ca persoane care îi îngrijesc.

Care sunt simptomele accidentului vascular cerebral?

Atunci când celulele creierului sunt lipsite de oxigen, ele încetează să îşi îndeplinească sarcinile obişnuite. Simptomele care urmează unui accident vascular cerebral depind de zona creierului care a fost afectată şi de cantitatea de ţesut cerebral deteriorat.

Accidentele vasculare cerebrale mici nu pot provoca nici un simptom, dar pot deteriora în continuare ţesutul creierului. Aceste accidente vasculare cerebrale, care nu determină simptome sunt denumite accidente vasculare cerebrale silenţioase.

Potrivit Institutului Naţional de Tulburări Neurologice şi Accidente Vasculare Cerebral (NINDS) din SUA, acestea sunt cele cinci mari semne ale accidentului vascular cerebral:

· Amorţeală sau slăbiciune bruscă a feţei, mâinilor sau picioarelor, în special pe o parte a corpului. Pierderea mişcării voluntare şi / sau senzaţiei poate fi totală sau parţială. Mai poate fi asociată o senzaţie de furnicături în zona afectată;

·Confuzie bruscă sau probleme de vorbire sau înţelegere. Uneori, slăbiciunea în muşchii feţei poate provoca salivare;

·Probleme bruşte de vedere într-unul sau ambii ochi;

·Dificultăţi bruşte de mers, ameţeli, pierderea echilibrului sau a coordonării;

·Dureri severe de cap din senin, fără nici o cauză cunoscută.

Ce trebuie făcut în cazul în care bănuiţi că aveţi sau altcineva are un accident vascular cerebral?

Dacă oricare dintre simptomele menţionate mai sus apar brusc, ar trebui apelată imediat îngrijirea medicală de urgenţă. Prima acţiune ar trebui să fie activarea sistemului medical de urgenţă din zona dvs. (sunaţi la 112 în cazul în care acesta este disponibil). Scopul este de duce victima accidentului vascular cerebral la un spital cât mai repede posibil pentru a confirma diagnosticul. Este necesar un diagnostic medical urgent, în camera de urgenţă pentru a stabili dacă medicamentele trombolitice sau de dizolvare a cheagurilor pot inversa potenţialul situaţiei accidentului vascular cerebral. Există un interval foarte limitat de la debutul simptomelor la momentul când această terapie poate fi folosită. În cazul în care apar întârzieri, posibilitatea de a interveni este pierdută.

Prima prioritate este asigurarea că ambulanţa ajunge cât mai curând posibil, încă din momentul primului apel, EMTs şi paramedicii pot ajuta la punerea diagnosticului şi alertarea spitalului cu privire la situaţia accidentului cerebral al victimei.

În timp ce de aşteptaţi ambulanţa, următoarele sugestii de prim ajutor pot fi de folos:

· Persoana afectată trebuie să fie întinsă pentru a stimula un flux de sânge optim către creier;
· Dacă somnolenţa, lipsa de reacţie sau greaţa sunt prezente, persoana ar trebui să fie aşezată în poziţia de salvare pe o partea pentru a preveni sufocare în caz de vomitare;
· Deşi aspirina joacă un rol important în prevenirea accidentului vascular cerebral (a se vedea mai jos), odată ce simptomele unui accident vascular cerebral încep, în general, se recomandă ca aspirina să nu fie administrată până când pacientul nu primeşte îngrijiri medicale. În cazul în care accidentul cerebral este de tip sângerare, teoretic, aspirina ar putea agrava situaţia. Mai mult decât atât, pacienţii cu accident vascular cerebral pot avea dificultăţi de înghiţire şi se pot sufoca cu pastila.

Trei comenzi, cunoscute sub numele de Scara Accidentului Vascular Cerebral Prespitalicesc Cincinnati (CPSS), pot ajuta pentru a determina dacă există un potenţial de accident vascular cerebral.

Cereţi pacientului să facă următoarele:

· Zâmbiţi: faţa trebuie să se mişte simetric;
· Ridicaţi ambele braţe: în căutarea slăbiciunii unei părţi a corpului;
· Spuneţi o propoziţie simplă.

În cazul în care o victimă a unui posibil accident vascular cerebral nu poate îndeplini aceste sarcini, ar trebui apelat 112 pentru a activa sistemul medical de urgenţă.

Cum este diagnosticat un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral este o urgenta medicală. Persoanele suspectate de a avea un accident vascular cerebral ar trebui să fie duse imediat într-o unitate medicală pentru evaluare şi tratament. Iniţial, medicul face un istoric medical al pacientului, de la el dacă este posibil sau de la alte persoane familiare cu pacientul în cazul în care acestea sunt disponibile. Întrebările importante includ ce simptomele au fost, când au început, dacă s-au ameliorat, acutizat sau au rămas la fel. Trecutul medical adaugă informaţii importante în determinarea factorilor de risc pentru accident vascular cerebral şi a medicamentelor care pot provoca sângerări (de exemplu, warfarină [Coumadin], clopidogrel [Plavix], prasugrel [Effient]).

Examenul fizic este un element cheie în confirmarea părţilor corpului care au încetat să mai funcţioneze şi pot ajuta la determinarea părţii creierului care a pierdut alimentarea cu sânge. Dacă este disponibil, un neurolog, un medic specializat iî afecţiuni ale sistemului nervos şi boli ale creierului, poate ajuta la diagnosticarea şi tratamentul pacienţilor cu accident vascular cerebral.

Doar pentru că o persoană are tulburări de vorbire sau slăbiciune pe o parte a corpului nu semnalează neapărat apariţia unui accident vascular cerebral. Există numeroase alte posibilităţi, care pot fi responsabile de aceste simptome.

Alte afecţiuni care pot mima un accident vascular cerebral includ:

· tumori cerebrale;
· abces cerebral (o colecţie de puroi în creier cauzată de bacterii sau o ciupercă);
· migrenă, dureri de cap;
· sângerare la nivelul creierului, fie spontan sau de la traumatism;
· meningită sau encefalită;
· o supradoză de anumite medicamente sau
· un dezechilibru electrolitic în organism. Concentraţiile anormale (prea mari sau prea mici) de sodiu, calciu sau glucoză în organism pot provoca, de asemenea, schimbări în sistemul nervos, care pot mima un accident vascular cerebral.

În evaluarea accidentului vascular cerebral acut, multe lucruri vor avea loc în acelaşi timp. Pe măsură ce medicul ia istoricul şi efectuează examenului fizic, personalul de asistenţă medicală va începe monitorizarea semnelor vitale ale pacientului, efectuarea testelor de sânge, precum şi efectuarea unei electrocardiograme (EKG sau ECG).
Parte a examenului fizic, care devine standardizat este utilizarea scării accidentului vascular cerebral. Asociaţia Americană pentru Inimă a publicat un ghid pentru examinarea sistemului nervos pentru a ajuta practicanţii de asistenţă medicală să determine gradul de severitate al unui accident vascular cerebral şi dacă intervenţia agresivă poate fi justificată.

Există o perioadă scurtă de timp pentru a interveni într-un accident vascular cerebral acut, cu medicamente pentru a inversa pierderea aportului de sânge la o parte a creierului (vă rugăm să consultaţi TPA de mai jos).

Pacientul trebuie să fie evaluat adecvat şi să fie stabilizat înainte ca orice medicamente de dizolvare a cheagurilor să poată fi utilizate.

Tomografia computerizată: În scopul ajutării la determinarea cauzei unui accident vascular cerebral suspectat, este realizat frecvent un test special cu raze X numit scanare CT a creierului. Scanarea CT este folosită pentru a căuta sângerare sau aglomerări în creier, care pot provoca simptome care imită un accident vascular cerebral, dar nu sunt tratate cu terapia trombolitică cu TPA.

Scanarea IRM: imagistică prin rezonanţă magnetic (IRM) foloseşte undele magnetice, mai degrabă decât cu razele X pentru a reprezenta creierul. Imaginile IRM-ului sunt mult mai detaliate decât cele ale CT-ului, dar din cauza timpului necesar pentru a face testul şi indisponibilitatea echipamentelor din multe spitale, nu constituie un test de primă linie în accidentul vascular cerebral. În timp ce o scanare CT poate fi finalizată în decurs de câteva minute, un IRM poate dura mai mult de o oră pentru a fi finalizat. Un IRM se poate efectua mai târziu, în cursul îngrijirii pacienţilor în cazul în care sunt necesare detalii fine pentru luarea deciziilor medicale ulterioare. Persoanele cu anumite dispozitive medicale (de exemplu, stimulatoarele cardiace) sau alte metale în corpul lor, nu pot fi supuse la câmp magnetic puternic al unui IRM.
Alte metode ale tehnologiei IRM: Un IRM poate fi, de asemenea, folosit pentru vizualizarea în mod special a vaselor de sânge în mod non-invaziv (fără a utiliza tuburi sau preparate injectabile), o procedură numită ARM (angiografia prin rezonanţă magnetică). O altă metodă IRM denumită difuzie imagistică ponderată (DIP) este folosită în unele centre medicale. Această tehnică poate detecta zona cu anomalie, la minute după ce fluxul sanguin la o parte a creierului a încetat, în timp ce o IRM convenţională nu poate detecta un accident vascular cerebral înainte de până la şase ore după ce a început, iar o scanare CT, uneori, nu o poate detecta până ce nu au trecut 12 la 24 de ore de la instalare. Din nou, acesta nu este un test de prima linie în evaluarea unui pacient cu accident vascular cerebral, atunci când timpul este esenţial.
Tomografia computerizată cu angiografie: Utilizarea substanţei de contrast care este injectată într-o venă a braţului, imaginile vaselor de sânge din creier pot oferi informaţii cu privire la anevrisme sau malformaţii arterio-venoase. Mai mult decât atât, alte anomalii ale fluxului sanguin cerebral pot fi evaluate. Cu aparate mai rapide şi tehnologie mai, angiografia CT se poate face în acelaşi timp ca şi scanarea CT iniţială pentru a căuta un cheag de sânge într-o arteră din creier. Imaginile CT şi IRM necesită de multe ori un radiolog care să interpreteze rezultatele.
Angiografia convenţională: O angiografie este un alt test care este folosit uneori pentru a vizualiza vasele de sânge. Un tub lung cu cateter este introdus intr-o arteră din zona abdomenului sau braţului şi direcţionat în arterele creierului. Colorantul este injectat în acelaşi timp cu efectuarea razelor X şi pot fi determinate informaţiile cu privire la fluxul sanguin din creier. Decizia de a efectua angiografia CT faţă de angiografia convenţională depinde de situaţia specifică a unui pacient, precum şi capacităţile tehnice ale spitalului.
Ecografia carotidiană Doppler: O ecografie carotidiană Doppler este un test non-invaziv, care foloseşte undele sonore pentru a căuta îngustarea sau stenoza şi scăderea fluxului de sânge din arterele carotide (arterele majore din partea frontală a gâtului care alimentează creierul cu sânge).
Testele de inimă: Anumite teste pentru evaluarea funcţiei cardiace sunt adesea efectuate la pacienţii cu accident vascular cerebral pentru a căuta sursa unei embolii. Electrocardiogramele (EKG sau ECG) pot fi utilizate pentru a detecta ritmuri cardiace anormale cum ar fi fibrilaţia atrială, care sunt asociate cu un accident vascular cerebral embolic.

Monitorizarea ambulatorie a ritmului poate fi luată în considerare dacă pacientul se plânge de palpitaţii sau trece de la o stare la alta (sincopă), iar medicul nu poate găsi un motiv pentru aceasta pe EKG. Pacientul poate purta un monitor Holter timp de 1 – 2 zile şi, uneori, mai mult, căutând o posibilă problemă de conductivitate electrică cu inima.

Ecocardiogramele sau ultrasunetele la inimă pot ajuta la evaluarea structurii şi funcţiei inimii, inclusiv a muşchiului inimii, valvelor şi mişcării camerei inimii, atunci când inima pulsează. De asemenea, în mod special pentru pacienţii cu accident vascular cerebral, această încercare poate fi capabilă de a găsi cheaguri de sânge în interiorul inimii şi prezenţa unui canal cu orificiu oval, ambele fiind cauze posibile de accident vascular cerebral.
Testele de sânge: În situaţia acută, atunci când pacientul se află în mijlocul unui accident vascular cerebral, testele de sânge sunt efectuate pentru a verifica anemia, rinichii şi funcţia hepatică, anomalii electrolitice şi funcţia de coagulare a sângelui.
În alte situaţii, atunci când timpul nu este esenţial, se pot face teste similare de sânge. În plus, testul de screening pentru inflamaţie poate fi considerat inclusiv o VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) şi CRP (proteina C reactiva). Acestea sunt teste nespecifice, care pot indica tipul de îngrijire medicală.

Ce complicaţii pot apare după un accident vascular cerebral?

Un accident vascular cerebral se poate agrava, în ciuda sosirii timpurii la spital şi al tratamentului medical adecvat. Progresia simptomelor poate fi datorată umflării creierului sau sângerării în ţesutul cerebral.

Nu este neobişnuit ca la un accident vascular cerebral să apară şi un atac de cord în acelaşi timp sau în imediata proximitate unul faţă de celălalt.

În timpul bolii acute, înghiţirea, poate fi afectată. Slăbiciunea care afectează braţul, piciorul, şi partea laterală a feţei, de asemenea, poate avea un impact asupra muşchilor de înghiţire. Un accident vascular cerebral, care cauzează vorbirea neclară pare să predispună pacientul la mecanica anormală a înghiţirii. În cazul în care produsele alimentare şi saliva ajung în trahee în loc de esofag, atunci când mănâncă sau înghiţire, se poate produce pneumonie sau o altă infecţie pulmonară. Înghiţirea anormală poate apărea, de asemenea independent de vorbirea neclară.

Deoarece un accident vascular cerebral duce de multe ori la imobilitate, cheagurile de sânge se pot dezvolta într-o venă a piciorului (tromboză venoasă profundă). Acest fapt reprezintă riscul ca un cheag să migreze în sus şi să se fixeze în plămâni – o situaţie care poate pune viaţa în pericol (embolie pulmonară). Există un număr de moduri prin care medicul curant poate ajuta la prevenirea acestor cheaguri în vena piciorului. Imobilitatea prelungită poate duce, de asemenea, la presiuni dureroase (o defalcare a pielii, numit ulcer de decubit), care pot fi prevenite prin repoziţionarea frecventă a pacientului de către asistenta medicală sau alţi îngrijitori.

Pacienţii cu accident vascular cerebral de multe ori au unele probleme cu depresia, ca parte a procesului de recuperare, care trebuie să fie recunoscută şi tratată.

Prognosticul în urma unui accident vascular cerebral este legat de severitatea accidentului vascular cerebral şi de cât de mult din creier a fost deteriorat. Unii pacienţi au revenit la o stare aproape normală, cu defecte minime de mobilitate sau de vorbire. Mulţi pacienţi cu accident vascular cerebral pleacă cu probleme permanente, cum ar fi hemiplegie (slăbiciune pe o parte a corpului), afazie (dificultate sau incapacitate de a vorbi), sau incontinenţa intestinului şi / sau a vezicii urinare. Un număr semnificativ de persoane devin inconştiente şi mor în urma unui accident vascular cerebral major.

În cazul în care un accident vascular cerebral a fost masiv sau devastator pentru capacitatea unei persoane de a gândi sau funcţiona, familia trebuie să ia unele decizii foarte dificile. În aceste cazuri, este recomandabil să se limiteze intervenţia medicală ulterioară. De multe ori este necesar ca medicul şi familia pacientului să discute şi să pune în aplicare hotărârea de a nu resuscita pacientul în cazul unui stop cardiac, deoarece calitatea vieţii pentru pacient ar fi foarte slabă. În multe cazuri, această decizie este luată oarecum mai uşor în situaţia în care pacientul a avut o discuţie cu cei din familie sau cu iubitul înainte ca boala să se producă.

Ce se poate face pentru a preveni un accident vascular cerebral?

Reducerea factorilor de risc

Hipertensiunea arterială: posibilitatea de a suferi un accident vascular cerebral poate fi semnificativ redusă prin controlul factorilor de risc. Factor de risc cel mai important pentru accidentul vascular cerebral este hipertensiunea arterială. Când presiunea arterială a unei persoane este constant prea mare, aproximativ mai mare de 130/85, riscul de accident vascular cerebral creşte proporţional cu gradul de creştere al tensiunii arteriale. Gestionarea tensiunii arteriale, astfel încât să fie bine controlată şi în limite normale scade riscul unui accident vascular cerebral.

Fumatul: Un factor important de risc de accident vascular cerebral este fumatul sau alte feluri de consum de tutun. Produsele chimice din ţigări sunt asociate cu dezvoltarea aterosclerozei sau îngustarea arterelor din organism. Această îngustare poate implica arterele carotide mari precum şi arterele mai mici din creier. Fumatul este, de asemenea, un factor de risc major pentru bolile de inimă şi afecţiuni ale arterelor.

Diabetul: Diabetul provoacă blocarea prematură a vaselor mici. Atunci când aceste vase mici de sânge din creier se închid, pot apare mici accidente cerebrale (lacunare). Controlul atent al glicemiei este important în reducerea riscului de accident vascular cerebral la persoanele cu diabet zaharat.

Colesterolul mărit: colesterolul şi / sau trigliceridele crescute din sânge sunt factori de risc pentru un accident vascular cerebral din cauza eventualului blocaj al vaselor de sânge (ateroscleroză) şi formarea plăcii. O dietă sănătoasă şi medicaţia pot ajuta la normalizarea valorii crescute a nivelului colesterolului din sânge.

Sânge diluat / Warfarină: Un ritm cardiac neregulat denumit fibrilaţie atrială în care camerele superioare ale inimii nu pulsează într-un mod coordonat poate provoca cheaguri de sânge, care se formează în interiorul inimii. Acestea se pot desprinde şi migra sau emboliza în vasele de sânge din creier, blocând fluxul de sânge şi provocând un accident vascular cerebral. Warfarina (Coumadin) este un sânge „diluat”, care împiedică formarea cheagurilor de sânge. Acest medicament este adesea folosit la pacienţii cu fibrilaţie atrială pentru a reduce acest risc. Warfarina este, de asemenea, folosită uneori pentru a preveni repetarea unui accident vascular cerebral în alte situaţii, cum ar fi, la anumite afecţiuni cardiace şi alte afecţiuni în care sângele are o tendinţă de a se închega (stare hipercoagulabilă). Dozajul de Warfarină este monitorizat prin teste de sânge periodice pentru a măsura RNI (raţia normalizată internaţional), care evaluează cât de repede se încheagă sângele pacientului. Aspirina poate fi luată, de asemenea, în considerare ca şi anticoagulant în fibrilaţia atrială.
Terapia cu antitrombocite: Mulţi pacienţi cu TIA şi accident vascular cerebral ischemic pot beneficia de medicamente „antitrombocite” care pot reduce riscul de coagulare şi reduc riscul potenţial de a suferi un alt eveniment cerebrovascular. Aceste medicamente acţionează asupra trombocitelor pentru a le reduce aderenţa şi pentru a reduce tendinţa de a închega sângele. Efectul secundar este un risc crescut de sângerare. Aspirina este cel mai frecvent medicament prescris din acest grup. În cazul în care pacientul dezvoltă simptome de TIA sau accident vascular cerebral ischemic în timp ce foloseşte aspirină, pot fi luate în considerare alte medicamente antitrombocite, inclusiv clopidogrel (Plavix), prasugrel (Effient), şi dipiridamol (Persantine).
Endarterectomia carotidei: În multe cazuri, o persoană poate suferi un TIA sau accident vascular cerebral ischemic cauzat de îngustarea arterelor carotide (arterele majore din gât care alimentează creierul cu sânge). Daca este lăsată netratată, pacienţii cu aceste afecţiuni prezintă un risc mai mare de a suferi un accident vascular cerebral major în viitor. Operaţia care curăţă artera carotidă şi restabileşte fluxul sanguin normal este cunoscută ca endarterectomia carotidei. S-a demonstrat că această procedură reduce semnificativ incidenţa unui accident vascular cerebral ulterior. La pacienţii care au o artera carotida redusă, dar nici un simptom, această operaţie poate fi indicată pentru a preveni apariţia unui accident vascular cerebral primar.