Noi 15, 2021

Tratament guturai, raceala, gripa

Categories:

Utilizarea produselor naturale Calivita pentru tratarea gripei, guturaiului si racelii

 

Produse Calivita recomadate pentru tratarea guturaiului, gripei, racelii si virozei:

Guturaiul, raceala, gripa sau viroza sunt boli care debuteaza brusc (numele de gripa vine de la cuvantul „grippe” care, in limba franceza – dialectul franc – inseamna a apuca, a inhata) cu dureri in tot corpul, febra, tuse seaca, etc. In unele cazuri apar complicatii grave: pulmonare, digestive, nervoase, etc.

Cum recunoastem gripa?

Afirmatia unor persoane ca nu au temperatura cand fac gripa nu este adevarata, pentru ca aceasta boala implica obligatoriu prezenta febrei. In absenta ei, diagnosticul se exclude.

Debutul este brusc, cu temperaturi chiar de peste 40 grade C, timp de 3-5 zile, apoi temperatura scade cand organismul reuseste sa produca anticorpi suficienti sa neutralizeze agresorii.

Boala invadeaza – afirma unii cercetatori – mai ales organismele suprasaturate de mancare si toxine, pentru ca apoi, prin pierderea apetitului, sa se produca un proces depurativ.

La febra se adauga o stare de rau general, dureri musculare, frisoane, greturi ori varsaturi repetate, tuse chinuitoare, dureri de cap de intensitate variabila, dureri de ochi, infundarea nasului, secretie nazala iritanta, usturime in gat. Aceasta usturime este, de obicei, primul semn al bolii si trebuie luate urgent primele masuri. In acest moment, temperatura nu depaseste 37,5 grade C si se considera ca viroza s-a declansat.

Respiratiile frecvente, greutatea in respiratie (mai ales la sugari si copilul mic, la batrani, bolnavii cardio-pulmonari), durerile abdominale si ale muschilor membrelor si coloanei vertebrale completeaza tabloul clinic al prezentei maladiei gripale de forma obisnuita si necomplicata.

Boala debuteaza cu o inflamatie a mucoasei nazale, dupa care aceasta inflamatie coboara progresiv spre bronhii. Procesul de vindecare a racelii este invers, cel mai repede vindecandu-se mucoasa bronhiilor.

Faptul ca o persoana petrece un anumit timp in frig influenteaza aparitia racelii doar in masura in care ii scade rezistenta mucoasei faringiene fata de agentii infectiosi. Frigul in sine nu provoaca raceala; sa nu uitam ca membrii expeditiilor polare nu fac guturai, in schimb, in zilele insorite de primavara, apar deseori epidemiile de raceala. Frigul poate doar pregati terenul pentru contagiune.

Apogeul contagiunii este la debutul bolii si in primele zile ale procesului de imbolnavire. Perioada de incubatie este de 1-2 zile. Simptomele racelii se schimba in functie de evolutia afectiunii.

In prima zi, bolnavul este abatut, obosit, nu are pofta de mancare, ii este tot timpul frig si are frisoane. Majoritatea persoanelor acuza dureri estompate de cap, simtindu-si capul cat o banita. Semnificativ este faptul ca bolnavul are nasul infundat, senzatie de gadilare la nivelul nasului si stranuta des.

Infundarea neplacuta a nasului se accentueaza, iar a doua zi apare o secretie nazala abundenta. Secretia nazala este fluida, apoasa, transparenta, stimuland bolnavul sa-si sufle in permanenta nasul, astfel ca are nevoie de 8-10 batiste pentru o singura zi, dar cu toate acestea secretia nazala nu scade.

Pielea din jurul narilor si a buzei superioare se inroseste si se fisureaza din cauza stergerii repetate a nasului si a secretiei abundente.

Bolnavul isi simte nasul mai infundat decat in prima zi si pur si simplu nu mai poate sa respire pe nas,nu mai simte mirosurile, ochii i se inrosesc, lacrimeaza, infundandu-i-se si urechile.

Cand isi sufla mai energic nasul, are senzatia unor pocnituri in urechi. In aceste cazuri sunt frecvente si hemoragiile nazale. Pentru ca bolnavul respira pe gura i se usuca faringele si este chinuit de sete.

In cazurile in care raceala este ceva mai grava, gatul bolnavului se inroseste, resimtind durere, mai ales cand inghite. Sunt frecvente cazurile in care bolnavul tuseste si acuza arsuri si zgarieturi la nivelul sternului. Acestea sunt deja simptomele bronsitei.

In cea de a treia si a patra zi de boala, secretia nazala se ingroasa si devine muco-purulenta. Aceasta secretie de culoare alb-galbuie, care este si aderenta, se elimina mai greu in batista, uneori aparand chiar si firisoare de sange. Cantitatea secretiei se reduce, dispare incet senzatia de infundare a nasului, iar starea generala a bolnavului se imbunatateste. Raceala simpla, fara complicatii trece in sase-sapte zile. Pentru ca mucoasa nazala sa produca anticorpi prin care sa distruga agentii cauzatori, este nevoie de perioada amintita.

Dupa vindecarea racelii, imunitatea nu este, din pacate, cu mult mai mare decat in mod normal si nu dureaza mult. In cazul in care, intre timp se raceste si o alta persoana clin familie, cel care se racise primul, se poate reimbolnavi si atfel exista sanse sa transmita mai departe boala.

Acesta este motivul pentru care in cadrul aceleiasi familii sau in colectivul dintr-un birou, raceala se prelungeste luni de zile. Incaperile neaerisite, aglomerate contribuie la raspandirea infectiei. Persoanele in varsta sau cele care au o predilectie inspre imbolnavire sunt mult mai sensibile la infectie.

Bine ar fi ca boala sa poata fi prevenita prin masuri de crestere a rezistentei organismului la infectii in anotimpul friguros. Hrana monotona, lipsita de fructe si legume proaspete, asociata cu stresul cotidian scad imunitatea.

Masuri igienice:

– repaus la pat intr-o camera calduroasa;
– abandonarea fumatului.

Produse Calivita recomadate pentru tratarea guturaiului, gripei, racelii si virozei:

 

Tratament Naturist Gripa

Categories:

Tratament Naturist Gripa

Produse Administrare Efecte
1 lingurita pe zi
3 stelute Amestec de plante intre care si astragalus din China care ajuta la multiplicarea celulelor albe esentiale pentru combaterea infectiei. Detalii
2 capsule pe zi
3 stelute Combate virusurile racelii. Detalii
2 capsule pe zi
3 stelute Important pentru vindecare. Mareste imunitatea. Detalii
Garlic Max
1 capsula pe zi
2 Stelute Antibiotic nazal si activant al sistemului imunitar.. Detalii
L-Lysine Plus
1 capsula pe zi
 Ajuta la distrugerea virusurilor si previne herpesul oral produs de raceala in jurul gurii.. Detalii
Acidophilus
3 capsule pe zi
 Reface bacteriile prietenoase. Detalii

Circumstanţele Gripei

·        Gripa, de obicei numită „gripă”, este cauzată de virusuri care afectează tractul respirator.
·        Virusurile gripale sunt împărţite în trei tipuri, denumite A, B şi C, cu virusul gripal tip A care provoacă, de obicei, cele mai multe probleme la om.
·        Majoritatea persoanelor care capătă gripa convenţională sau sezonieră se recuperează complet în una sau două săptămâni, dar unele persoane dezvolta complicaţii medicale grave şi care pun viaţa în pericol, cum ar fi pneumonia.
·        O mare parte din îmbolnăviri şi mortalitate cauzată de gripa convenţională sau sezonieră pot fi prevenite prin vaccinare anuală împotriva gripei.
·        Gripa A suferă modificări antigenice frecvente care necesită dezvoltarea de noi vaccinuri, iar oamenii să facă o nouă vaccinare în fiecare an. Noua tehnologie a vaccinului este dezvoltată.
·        În aprilie 2009, un nou virus gripal numit noul H1N1 gripa porcină s-a dezvoltat în Mexic, s-a răspândit rapid în întreaga lume şi a determinat OMS să declare pandemie de gripă. În cele din urmă, OMS a declarat încheierea pandemiei în 2010. În 2012, s-a dezvoltat un nou tip de tulpină de gripă, H3N2v, dar până acum nu a evoluat în nici o stare de epidemie.
·        Ca şi virusul gripal, tratamentele medicamentoase sunt în continuă schimbare şi îmbunătăţire, dar în prezent, vaccinarea la timp este încă considerată a fi cea mai bună apărare împotriva gripei. Cu toate acestea, CDC consideră antiviralele un atribut important la vaccinul gripei în controlul procesului bolii.
·        Oamenii ar trebui să fie conştienţi de faptul că pandemiile de gripă pot provoca simptome severe de gripă şi uneori chiar moartea la multe persoane, care pot fi mai sensibile la gripa pandemică comparativ cu gripa convenţională, cu toate acestea, virusul pandemic de gripă (H1N1) anterior a fost disponibil în vaccinuri şi este considerat parte din virusurile gripale convenţionale.
·        Oamenii ar trebui să verifice împreună cu medicii lor, pentru a stabili dacă sunt consideraţi a prezenta un risc mai mare de a avea simptome severe de gripă comparativ cu populaţia sănătoasă.

Ce este gripa?

Gripa, de obicei numită „gripă”, este o boală cauzată de virusuri ARN care infectează tractul respirator al multor animale, păsări şi oameni. La majoritatea oamenilor, rezultatele infecţiei este manifestarea de febră, tuse, dureri de cap, stare generală de rău (obosit, fără energie); unii oameni, de asemenea, pot dezvolta o durere în gât, greaţă, vărsături şi diaree. Majoritatea indivizilor prezintă simptome aproximativ una sau două săptămâni şi apoi se recuperează fără probleme. Cu toate acestea, în comparaţie cu cele mai multe alte infecţii virale respiratorii, cum ar fi răceala, infecţia gripală (gripa), poate provoca o boală mai severa, cu o rată de mortalitate (rată de deces) de aproximativ 0,1% dintre persoanele care sunt infectate cu virusul.
Cele de mai sus reprezintă situaţia obişnuită în care apar tulpini gripale anuale „convenţionale” sau „de sezon”. Cu toate acestea, există situaţii în care unele focare de gripă sunt severe. Aceste focare severe apar atunci când o parte a populaţiei uman este expusă la o tulpină de gripă împotriva căreia populaţia are imunitate scăzută sau deloc, deoarece virusul a s-a modificat într-un mod semnificativ. Aceste focare sunt de obicei numite epidemii. Focarele la nivel mondial, neobişnuit de severe (pandemiile) au avut loc de mai multe ori în ultima sută de ani de când virusul gripal a fost identificat în 1933. Printr-un examen de ţesut conservat, cea mai gravă gripă pandemică (de asemenea, numită gripa spaniolă) a avut loc în 1918, atunci când virusul a provocat între 40 – 100 de decese la nivel mondial, cu o rată a mortalităţii estimată a varia de la 2% la 20%.
În aprilie 2009, o nouă tulpină de gripa faţă de care populaţia lumii a prezentat imunitate scăzută sau deloc a fost izolată de la oameni în Mexic. Ea s-a răspândit rapid în întreaga lume, atât de repede încât OMS a declarat această nouă tulpină de gripă (prima denumită noua gripă porcină A H1N1, ulterior prescurtată frecvent gripa H1N1 sau gripa porcină), ca fiind cauza unei pandemii pe 11 iunie 2009. Aceasta a fost prima pandemie de gripă declarată în 41 de ani. Din fericire, a existat o reacţie la nivel mondial care a inclus producţia de vaccin, s-au accentuat bunele practici de igienă (în special spălarea mâinilor), iar virusul A (H1N1) a provocat mult mai puţină morbiditate şi mortalitate decât era de aşteptat şi s-a prezis. OMS a declarat sfârşitul pandemiei pe 10 august 2010, pentru că nu se mai încadrează în criteriile OMS pentru o pandemie.
Haemophilus influenzae este o bacterie care a fost considerată în mod greşit ca provocatoare de gripă până când s-a demonstrat că virusul ar fi cauza corectă în 1933. Această bacterie poate provoca infecţii pulmonare la sugari şi copii şi provoacă uneori infecţie la ureche, ochi, sinusurilor, articulaţii şi alte câteva infecţii, dar nu provoacă gripa.

Care sunt cauzele gripei?
Virusurile gripale (gripa)

Virusurile gripale cauzează gripa şi sunt împărţite în trei tipuri, denumite A, B şi C. Tipurile de gripă A şi B sunt responsabile de epidemii ale boli respiratorii care apar aproape în fiecare iarnă şi sunt adesea asociate cu rate crescute de spitalizare şi de moarte. Gripa de tip C diferă de tipurile A şi B, în unele moduri importante. Infecţia de tip C, de obicei provoacă fie o boală respiratorie foarte uşoară sau nici un simptom, ea nu provocă epidemii şi nu are un impact sever asupra sănătăţii publice precum tipurile gripale A şi B. Eforturile de a controla impactul gripei vizează tipurile A şi B, iar restul acestei discuţii va fi dedicată doar acestor două tipuri.
Virusurile gripale se schimbă continuu în timp, de obicei, prin mutaţie (schimbare în ARN-ul viral). Această schimbare constantă permite de multe ori virusului să se sustragă sistemului imunitar al gazdei (oameni, păsări şi alte animale), astfel încât gazda este susceptibilă de schimbarea infecţiilor provocate de virusul gripal pe tot parcursul vieţii. Acest proces funcţionează după cum urmează: o gazdă infectată cu virusul gripal dezvoltă anticorpi împotriva virusului, în funcţie de evoluţia acestuia, „primul” anticorp nu mai recunoaşte virusul „mai nou” şi infecţia poate să apară, deoarece gazdă nu recunoaşte noul virus gripal ca pe o problemă până când infecţia este bine în curs de desfăşurare. Primul anticorp dezvoltat poate, în anumite cazuri să ofere protecţie parţială împotriva infecţiei cu un virus gripal nou. În 2009, aproape nici o persoană nu a avut anticorpi care ar putea recunoaşte imediat virusul H1N1.
Virusurile tip A sunt împărţite în subtipuri sau tulpini pe baza diferenţei a două proteine ​​virale de suprafaţă denumite hemaglutinină (H) şi neuraminidază (N). Există cel puţin 16 subtipuri H cunoscute şi nouă subtipuri N cunoscute. Aceste proteine ​​de suprafaţă pot apărea în multe combinaţii. Când se răspândesc prin picături sau contact direct, virusul, dacă nu este ucis de sistemul imunitar al gazdei, replică în tractul respirator şi afectează celulele gazdei. La persoanele care sunt compromise din punct de vedere imunitar (de exemplu, persoanele însărcinate, sugarii, pacienţii cu cancer, pacienţii cu astm bronşic, persoanele cu boli pulmonare şi multe altele), virusul poate provoca pneumonie virală sau stres sistemului individului făcându-l mai predispus la infecţii bacteriene, în special pneumonie bacteriană. Ambele tipuri de pneumonie, virală şi bacteriană, pot provoca boli grave şi uneori chiar moartea.

Schimbare şi derivă antigenică

Virusurile gripale de tip A sunt supuse la două tipuri de modificări. Unul este o serie de mutaţii care au loc în timp şi provoacă o evoluţie treptată a virusului. Aceasta se numeşte „derivă” antigenică. Celălalt tip de schimbare este o schimbare bruscă în hemaglutinina şi / sau în proteinele de neuraminidază. Aceasta se numeşte „schimbare” antigenică. În acest caz, un nou subtip de virus apare dintr-o dată. Virusurile de tip A sunt supuse ambelor tipuri de schimbări; virusurile gripale de tip B se schimbă numai prin procesul mai treptat al derivei antigenice şi, prin urmare, nu produce pandemii.
Virusul H1N1 provocator de pandemie din 2009 este un exemplu clasic de schimbare antigenică. Centrele pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA, au arătat că noua gripă porcină H1N1 are un genom ARN care conţine cinci componente ARN provenite de la diferite tulpini de gripă porcină, două fascicule ARN de la tulpinile gripei aviară şi numai un singur fascicul de ARN din tulpinile de gripă umană. Ei sugerează că schimbările antigenice majore de peste 20 de ani au condus la dezvoltarea virusului gripal H1N1. O diagramă care ilustrează atât schimbarea cât şi deriva antigenică pot fi găsite mai jos (a se vedea figura 2) şi se potriveşte pentru gripa de tip A H1N1 şi gripa aviară, dar aproape fiecare tulpină gripală A virală poate trece prin aceste procese care modifică ARN-ul viral.

 

Care sunt simptomele gripei la adulţi şi la copii?

Aspectele clinice specifice gripei pot include
·        febră (de obicei, 100 F-103 F la adulţi şi de multe ori chiar mai mare la copii),
·        frisoane,
·        simptome respiratorii, cum ar fi
o       tuse (mai frecvent la adulţi),
o       durere în gât (mai frecvent la adulţi),
o       nas înfundat sau curgerea nasului (mai ales la copii),
o       dureri de cap,
·        dureri musculare,
·        oboseală, uneori extremă.
Deşi greaţa, vărsăturile şi diareea pot însoţi uneori infecţia gripală, mai ales la copii, simptomele gastro-intestinale sunt rareori proeminente. Termenul „gripă de stomac” este un termen impropriu care este folosit uneori pentru a descrie boli gastrointestinale cauzate de alte microorganisme. Infecţiile cu H1N1, cu toate acestea, au cauzat mai frecvent greaţă, vărsături şi diaree decât virusurile gripale convenţionale (sezoniere).
Majoritatea persoanelor care capătă gripă se recuperează complet în una sau două săptămâni, dar unele persoane dezvoltă complicaţii grave şi posibile complicaţii medicale care pun viata în pericol, cum ar fi pneumonia. Într-un an obişnuit, gripa este asociată cu aproximativ 36.000 de decese la nivel naţional şi mai multe spitalizări. Complicaţiile legate de gripă pot apare la orice vârstă, cu toate acestea, persoanele în vârstă şi persoanele cu probleme cronice de sănătate sunt mult mai susceptibile de a dezvolta complicaţii grave, după infecţiile gripale convenţionale decât sunt persoanele mai tinere, mai sănătoase. Cu toate acestea, virusul H1N1 a dezvoltat un model diferit de infecţie. Din păcate, modelul de infecţie este similar cu cel din 1918 „gripa spaniolă” pandemică, în care tinerii (persoane însărcinate, sugari, adolescenţi si adulţi până în 49 de ani) sunt populaţiile cele mai sensibile din întreaga lume. Analiza persoanelor predispuse la a dezvolta complicaţii de la infecţia cu H1N1 a aratat că alte grupuri de persoane au fost, de asemenea, sensibile, inclusiv indienii americani, pacienţii cu BPOC şi persoanele obeze.
Din păcate, oamenii ar putea fi contagioşi aproximativ 24 – 48 de ore înainte de apariţia simptomelor şi, pentru acei oameni care se recuperează spontan, ei pot răspândi virusurile contagioase timp de aproximativ o săptămână.

Cum este diagnosticată gripa?

Gripa este diagnosticată prezumtiv din punct de vedere clinic pe baza istoricului pacientului de asociere cu persoane cunoscute a avea boala şi simptomele enumerate mai sus. De obicei, se face un test rapid (de exemplu, proba tampon nazofaringian) pentru a vedea dacă pacientul este infectat cu un virus gripal A sau B. Cele mai multe dintre teste pot distinge între tipurile A şi B. Testul poate fi negativ (nici o infecţie gripală) sau pozitiv pentru tipurile A sau B. Dacă este pozitiv, de tip A, persoana ar putea avea o tulpină de gripă convenţională sau o tulpină potenţial mult mai agresivă, cum ar fi H1N1. Cu toate acestea, un nou test dezvoltat de CDC şi o societate comercială pare-se poate detecta cu precizie H1N1 în aproximativ o oră, testul a fost anterior disponibil doar pentru armată. În 2010, FDA a aprobat un test disponibil în comerţ, care ar putea detecta H1N1 în termen de patru ore. Cele mai multe dintre testele rapide sunt bazate pe tehnologia PCR.
Gripa porcină (H1N1) şi alte tulpini de virus gripal, cum ar fi gripa aviară sunt diagnosticate definitiv prin identificarea antigenelor specifice asociate cu tulpina virusului. În general, această testare se face într-un laborator de specialitate şi nu se face de către majoritatea cabinetelor medicale sau laboratoarelor de spital decât dacă au achiziţionat cele mai noi sisteme de testare. Cu toate acestea, cabinetele medicale sunt în măsură să trimită probele la laboratoare specializate, dacă este necesar. Din cauza numărului mare de cazuri de gripă porcină H1N1, care au avut loc în sezoanele de gripă 2009-2010 şi 2010-2011, marea majoritate a cazurilor de gripă (aproximativ 95% – 99%) au fost virusurile gripale H1N1, CDC a recomandat ca numai pacienţilor spitalizaţi să le fie trimise tulpinile de virus gripal la laboratoare de referinţă pentru a fi identificate.

Care este cheia pentru prevenirea gripei?
Vaccinul gripal

Cele mai multe dintre îmbolnăvirile şi decesele cauzate de gripă pot fi prevenite prin vaccinare anuală împotriva gripei. Actualul Comitet Consultativ Pentru Practicile Imunizării (ACIP) al CDC a emis recomandări pentru toată lumea de la vârsta de 6 luni şi mai în vârstă, care nu au contraindicaţii la vaccinare, să îşi facă un vaccin antigripal în fiecare an.
Vaccinul gripal (vaccin gripal realizat din virus inactivat şi, uneori, atenuat [ne infecţios]) este recomandat în mod special pentru cei care prezintă risc crescut de a dezvolta complicaţii grave, ca urmare a infecţiei gripale.
Un nou tip de vaccin, Fluzone Intradermic, a fost aprobat de FDA în 2011 (pentru adulţi 18 – 64 ani). Această injecţie pătrunde doar în zona intradermică a pielii, nu în muşchi (IM), precum majoritatea injecţiilor gripale convenţionale şi foloseşte un ac mult mai mic decât injecţiile convenţionale. Acest preparat viral stins ar trebui să fie la fel de eficace ca injecţia IM, dar pretinde să producă mai puţină durere şi mai puţine efecte secundare (a se vedea secţiunea de mai jos).

Care sunt unele tratamente pe care o persoană le poate face la domiciliu pentru gripă?

În primul rând, persoanele ar trebui să fie sigure că nu fac parte din grupul cu risc ridicat, care sunt mult mai sensibile la declanşarea simptomelor severe de gripă. Consultaţi-vă cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur dacă sunteţi o persoană cu risc mai mare.
Îngrijirea la domiciliu este recomandată de CDC în cazul în care o persoana este în mod normal, sănătoasă, fără boli sau afecţiuni asociate (de exemplu, astm, boli pulmonare, însărcinată sau imuno-deprimată).
Creşterea aportului de lichide, duşuri calde şi comprese calde, mai ales în zona nazală, pot reduce durerile corporale şi congestia nazală. Benzile nazale şi hidratarea pot ajuta la reducerea congestionării traficului, în special în timp ce încercaţi să dormiţi.

Când ar trebui să meargă o persoană la serviciu de urgenţă pentru gripă?

CDC a publicat recent ghiduri cu privire la cine ar trebui şi cine nu ar trebui să meargă la departamentul de urgenta pentru simptome de gripă. CDC a publicat aceste instrucţiuni pentru a evita o pasiune a oamenilor de a merge la serviciul de urgenţă, în timpul pandemiei de gripă H1N1 şi utilizarea resurselor limitate necesare pentru pacienţii cu urgenţe reale, cum ar fi pacienţii cardiaci sau cu traumatisme şi pentru a evita transmiterea virusului la pacienţii cu risc ridicat. Instrucţiunile CDC sunt după cum urmează pentru copii şi adulţi. CDC îndeamnă oamenii în mod normal sănătoşi care primesc gripă să stea acasă ţinând cont că marea majoritate a persoanelor infectate se va recupera fără medicamente antivirale sau alte tratamente, şi stând acasă ar trebui să limiteze propagarea virală.
CDC îndeamnă oamenii să solicite asistenţă medicală de urgenţă pentru un copil bolnav cu oricare dintre aceste simptome:
1.      Respiraţie rapidă sau probleme de respiraţie
2.      Culoarea pielii albăstruie sau gri
3.      Nu bea suficiente lichide
4.      Vărsături severe sau persistente
5.      Nu se trezesc sau nu interacţionează
6.      Să fie atât de iritabil încât copilul nu vrea să fie liniştit
7.      Simptome asemănătoare gripei care se ameliorează, dar apoi revin cu febră şi tuse
Următoarea este lista CDC de simptome care ar trebui să alerteze asistenţa medicală de urgenţă pentru adulţi:
1.      Dificultăţi de respiraţie sau scurtarea respiraţiei
2.      Durere sau presiune în piept sau abdomen
3.      Ameţeală bruscă
4.      Confuzie
5.      Vărsături severe sau persistente
6.      Simptome asemănătoare gripei care se ameliorează, dar apoi revin cu febră şi tuse amplificată
7.      Manifestarea unei febre mari pentru mai mult de trei zile este un alt semn de pericol, potrivit OMS, astfel încât CDC a inclus, de asemenea, acest lucru ca pe un alt simptom grav.

Tratament naturist greata

Categories:

Utilizarea produselor naturale Calivita pentru tratarea starii de greata

Senzatia de voma (greata) este o senzatie neplacuta pe care o acuza unii bolnavi de ficat (colecistita, litiaza), de stomac (gastrita), de pancreas (pancreatita), de apendicita acuta sau cronica. Greata mai poate fi intalnita la unele gravide sau in timpul calatoriei cu masina, vaporul sau avionul. De cele mai multe ori, greturile sunt insotite de ragaieli, senzatie de greutate in stomac, varsaturi, etc.

Produse Calivita recomadate pentru tratarea starii de greata:

Tratament naturist glaucom

Categories: Tags:

Tratament naturist pentru glaucom

 

Boala numita glaucom este caracterizata prin cresterea anormala a tensiunii intraoculare datorate hipersecretiei sau mai frecvent tulburarii de eliminare (excretie) a umorii apoase care determina in final excavatia papilei nervului optic si atrofia acestuia.

Afectiunea determina initial eclipse vizuale (incetosari) trecatoare, urmate apoi de scaderea acuitatii vizuale pana la zona centrala a campului vizual, senzatie de cercuri colorate (in culorile curcubeului) aparute in jurul surselor de lumina, alaturi de cefalee nocturna, greata, varsaturi, etc.

Ochiul glaucomatos este considerat un ochi bolnav intr-un organism bolnav.

Produse Calivita recomadate pentru tratarea glaucomului:

Tratament naturist glande suprarenale

Categories:

Utilizarea produselor naturale Calivita pentru echilibrarea glandelor suprarenale

Produse Calivita recomadate pentru echilibrarea glandelor suprarenale:

Tratament naturist gingivita

Categories: Tags:

Utilizarea produselor naturale Calivita pentru tratarea gingivitei

 

Gingivita – este o inflamatie a gingiilor, cauzata de obicei de bacterii.

Paradontoza este o inflamatie mai profunda si mai grava decat gingivita.

Ambele afectiuni sunt destul de comune evoluand progresiv, netratate ducand la pierderea dintilor.Dupa varsta de 30 ani paradontoza este responsabila cu pierderea dintilor mai mult decat cariile dentare.

Paradontoza severa necesita uneori interventia chirurgicala pentru a serepara tesuturile deteriorate.

Simptomele gingivitei:

– gingivita este de obicei nedureroasa desi nivelul gingiilor pot fi de culoare rosie, umflate, sangerand la periaj;

– gust neplacut in gura, respiratie urat mirositoare;

– in starile avansate de gingivita, gingiile se pot retrage, expunandu-se radacinile nervoase; Acesta este un idiciu al paradontozei.

Produse Calivita recomadate pentru tratarea gingivitei:

Tratament naturist gingii sanatoase

Categories:

Utilizarea produselor naturale Calivita mentinerea gingiilor sanatoase

Produse Calivita recomadate pentru mentinerea gingiilor sanatoase:

Tratament naturist giardia

Categories:

Utilizarea produselor naturale Calivita pentru tratarea giardiei

Produse Calivita recomadate in tratarea giardiei:

Tratament Naturist Balonare – Gaze Intestinale

Categories: Tags:

Tratament Naturist Balonare – Gaze Intestinale

 

Tratament Naturist Gaze Intestinale – Balonare

 

Gazele intestinale (Eructaţii, balonare, flatulenţă)

 

Informaţii despre gazele intestinale
•  Cauza obişnuită a eructaţiilor este gazul în exces din stomac, care provine de la aerul înghiţit. Cu toate acestea, şi disconfortul abdominal poate provoca eructaţii.

În consecinţă, eructaţiile nu indică întotdeauna prezenţa unei cantităţi excesive de gaze în stomac.

•  Balonarea este sentimentul subiectiv ca abdomenul este mărit, dar nu înseamnă neapărat că abdomenul este mărit. Distensia este extinderea obiectivă a abdomenului.

•  Distensia continuă a abdomenului este cauzată, de obicei, de lichide, tumori, organe mărite sau de grăsimea din interiorul abdomenului.

•  Distensia intermitentă a abdomenului poate fi cauzată de formarea excesivă de gaze intestinale, precum şi de obstrucţionarea fizică sau funcţională a intestinelor.

•  Flatulenţa rezultă din producţia de gaze de către bacteriile din intestine, atunci când digeră zaharuri şi polizaharide.

•  Producţia excesivă de gaze poate să apară din cauza: (1) capacităţii mai mari a unor bacterii de a produce gaze; (2) indigestiei sau a sindromului de malabsorbţie de zaharuri şi polizaharide şi (3) suprainfecţiei bacteriene a intestinului subţire.

•  Eructaţia, balonarea/distensia şi flatulenţa sunt evaluate printr-o radiografie a abdomenului şi a intestinului subţire, prin studii de golire gastrică, printr-o examinare cu ultrasunete, prin tomografie computerizată (CT), prin imagistică cu rezonanţă magnetică (IRM), prin teste pentru indigestiei şi malabsorbţie şi prin testarea nivelului de hidrogen din respiraţie.

•  Tratamentul împotriva gazelor intestinale excesive depinde de cauza de bază şi poate include schimbări în dietă, medicamente care reduc cantitatea de gaz, medicamente care stimulează muşchii intestinului sau antibiotice.

 

Care sunt cauzele eructaţiilor?

Capacitatea de a eructa este aproape universală. Eructaţia, cunoscută şi sub numele de „râgâit”, este actul de eliminare a gazelor din stomac pe gură. Cauza obişnuită a eructaţiei este o dilatare a stomacului, provocată de aerul înghiţit.

Distensia stomacului provoacă disconfort abdominal, iar eructaţiile elimină aerul şi ameliorează disconfortul.

Cauzele comune pentru înghiţirea unei cantităţi mari de aer (aerofagia) sunt: consumul rapid de alimente sau băuturi, anxietatea şi băuturile carbogazoase. De multe ori, oamenii nu sunt conştienţi că înghit aer.

Este important să ajutaţi sugarii să „râgâie” pentru a elimina aerul din stomac care a fost înghiţit odată cu laptele.

Aerul în cantităţi excesive în stomac nu este singura cauză a eructaţiilor.

Pentru unele persoane, eructaţiile devin un obicei şi nu reflectă cantitatea de aer în stomac. Pentru alţii, eructaţiile sunt un răspuns la orice tip de disconfort abdominal, nu doar la disconfortul cauzat de un nivel mare de gaze.

Toată lumea ştie că, atunci când avem un disconfort abdominal uşor, eructaţiile pot ameliora problema. Acest lucru se datorează faptului că aerul în exces din stomac este cea mai comună cauza a disconfortului abdominal uşor.

Ca urmare, oamenii eructează ori de câte ori simt disconfort abdominal uşor, indiferent de cauza acestuia.

Eructaţia nu este un act atât de simplu precum cred mulţi oameni.

Eructaţiile necesită coordonarea mai multor organe:

•  Laringele trebuie să fie închis, astfel încât orice lichid sau aliment care ar putea veni cu aerul din stomac să nu intre în plămâni.

•  Acest lucru este realizat prin ridicarea voluntară a laringelui, ca la înghiţire.

•  Ridicarea laringelui relaxează sfincterul superior al esofagului, astfel încât aerul să treacă mai uşor din esofag în gât.

•  Sfincterul esofagian inferior trebuie să se deschidă pentru ca aerul să poată să treacă din stomac în esofag.

•  În timpul acestor procese, diafragma coboară la fel cum o face atunci când respiraţi.

•  Acest lucru creşte presiunea abdominală şi scade presiunea în piept.

•  Schimbările de presiune promovează fluxul de aer din stomacul din abdomen la esofagul din piept.

Un tip neobişnuit de eructaţii a fost descris la persoanele care eructează în mod obişnuit. S-a demonstrat că, în în timpul eructaţiilor, aerul intră în esofag şi este expulzat imediat, fără a intra în stomac, provocând o eructaţie. Acest lucru ar putea fi explicaţia pentru capacitatea multor oameni de a eructa la comandă, chiar şi atunci când nu există aer în stomac.

Dacă problema care cauzează disconfortul nu este o cantitate excesivă de aer în stomac, eructaţiile nu vă uşurează disconfortul. Când eructaţiile nu uşurează disconfortul, ar trebui să fie luate ca un semn că există o problemă în abdomen şi trebuie aflată cauza.

Care sunt cauzele balonării?

Este important să se facă distincţia între balonare şi distensie.

•  Balonarea este senzaţia subiectivă (sentimentul) că abdomenul este mai mare decât în mod normal. Astfel, balonarea este un simptom înrudit cu simptomul de disconfort.

•  În contrast, distensia este determinarea obiectivă (constatarea fizică) că abdomenul este mai mare decât în mod normal. Dacă nu mai puteţi îmbrăca o pereche de pantaloni sau dacă se vede clar cu ochii că stomacul este mărit, atunci aveţi distensie.

În unele cazuri, balonarea poate reprezenta o formă uşoară de dilatare, deoarece abdomenul nu se măreşte fizic (vizibil sau măsurabil) până când nu se creşte în volum cu o pătrime. Cu toate acestea, balonarea nu este acelaşi lucru cu distensia. Balonarea şi cazurile uşoare de distensie pot fi cauzate de relaxarea muşchilor peretelui abdominal.

Există trei moduri prin care poate apărea distensia abdominală. Cauzele sunt o creştere a cantităţii de aer, lichide sau ţesut în abdomen. Bolile sau afecţiunile care determină o creştere a oricare dintre aceşti trei factori diferă de la caz la caz. De aceea, este important să se determine care dintre ele afectează abdomenul.

Există două tipuri de distensie: continuă şi intermitentă.

•  distensia continuă poate fi cauzata de extinderea unui organ intraabdominal (în cadrul abdomenului), de o tumoare intraabdominală, de lichidele din jurul organelor intraabdominale (ascită) sau, pur şi simplu, de obezitate.
•  distensia intermitentă este, de obicei, cauzată de acumularea ocazională de gaze şi/sau lichide în interiorul stomacului, intestinului subţire şi colonului.

Care sunt cauzele flatulenţei (gaze)?

Flatulenţa, cunoscută şi sub numele de „beşini”, este actul de eliminare a gazelor intestinale prin anus. Gazele din tractul gastro-intestinal are doar două surse. Ori este aer înghiţit, ori este gaz produs de bacteriile din intestinele. Aerul înghiţit cauzează rareori flatulenţe excesive, acestea fiind produse de obicei de bacterii.

Bacteriile produc gaze (în principal hidrogen şi/sau metan) atunci când digeră alimentele, în primul rând zaharurile şi polizaharidele (de exemplu: amidonul, celuloză) care nu au fost digerate la trecerea prin intestinul subţire. Bacteriile produc şi dioxid de carbon, dar dioxidul de carbon este absorbit atât de rapid în intestin, încât foarte puţin este eliminat.

Zaharuri

Zaharurile care sunt frecvent prost digerate şi absorbite sunt: lactoza, sorbitolul şi fructoza.
•  Lactoza este zaharul din lapte. Absenţa enzimei lactaza din mucoasa intestinelor, care este o trăsătură genetică, determină malabsorbţia. Lactaza este importantă deoarece descompune lactoza pentru a putea fi absorbită.
•  Sorbitolul este un îndulcitor folosit frecvent în alimentele cu un conţinut scăzut de calorii.
•  Fructoza este un îndulcitor folosit frecvent în toate tipurile de bomboane şi băuturi.

Polizaharidele

Amidonul este o altă cauză a gazelor intestinale. Amidonul este un polizaharid produs de plante, care este compus din lanţuri lungi de zaharuri, în principal fructoză. Amidonul poate proveni din: grâu, ovăz, cartofi, porumb şi orez.

•  Orezul este amidonul cel mai uşor de digerat, aşa că doar puţin amidon de la orez ajunge la colon şi la bacterii. În consecinţă, consumul de orez produce puţin gaze.

•  În schimb, amidonul din grâu, ovăz, cartofi şi, într-o măsură mai mică, din porumb, poate ajunge în colon. Prin urmare, aceste tipuri de amidon pot duce la producerea unor cantităţi mai mari de gaze.

•  Amidonul din cerealele integrale produce mai mult gaz decât   amidonul din grânele rafinate (purificate). Astfel, se formează mai mult gaz după consumul de alimente preparate cu făină de grâu integrală decât cu făină de grâu rafinată. Această diferenţă în producţia de gaze se produce din cauza fibrei prezentă în făina de cereale integrale.

O mare parte din această fibră este eliminată în timpul prelucrării cerealelor integrale în făină rafinată.

•  În cele din urmă, şi anumite fructe şi legume (varza, de exemplu) conţin amidon care ajunge colon şi este transformat uşor în gaz de bacterii.

•  Cele mai multe legume şi fructe conţin celuloză, un alt tip de polizaharide, care nu este digerată deloc în timp ce trece prin intestinul subţire. Cu toate acestea, spre deosebire de zaharuri şi alte amidonuri, celuloza este folosită foarte lent de bacterii. În consecinţă, producţia de gaze după consumul de fructe şi legume nu este mare; cu excepţia cazului în care fructele şi legumele conţin zaharuri sau alte polizaharide.

Noi înghiţim constant cantităţi mici de aer, iar bacteriile produc gaz în mod constant. Contracţiile muşchilor intestinali propulsează gazul prin intestine şi cauzează eliminarea gazelor. Flatulenţa (eliminarea gazelor intestinale) previne acumularea de gaze în intestine.
Cu toate acestea, există alte două moduri prin care gazele pot scăpa din intestin.

•  În primul rând, gazele pot fi absorbite de mucoasa intestinului în sânge. Gazul circula prin sânge şi, în cele din urmă, este eliminat prin respiraţie.

•  În al doilea rând, gazul poate fi îndepărtat şi folosit de anumite tipuri de bacterii din intestin. De fapt, majoritatea gazelor care sunt produse de bacteriile din intestine sunt eliminate de alte bacterii din intestine.

Care sunt cauzele balonării abdominale intermitente/distensie?

Producţia excesivă de gaze

Producţia excesivă de gaze de către bacterii este o cauză frecventă de balonare abdominală intermitentă/distensie. Bacteriile pot produce prea mult gaz în trei moduri:

•  Cantitatea de gaz produsă de bacterii variază de la individ la individ. Cu alte cuvinte, unele persoane pot avea bacterii care produc mai multe gaze, fie pentru că az mai multe bacterii, fie pentru că bacteriile sunt mai bune la producerea de gaze.

•  Poate exista o digestie şi absorbţie proastă a alimentelor în intestinul subţire. Astfel, cantitatea de alimente nedigerate care ajunge la bacterii este mult mai mare. Bolile care cauzează o digestie şi absorbţie proastă sunt: intoleranţa la lactoză, insuficienţa pancreatică şi boala celiacă.

•  Bacteriile se pot înmulţi excesiv şi pot ajunge în intestinul subţire. În condiţii normale, bacteriile care produc gaz se limitează la colon. În anumite condiţii, aceste bacterii se răspândesc în intestinul subţire.

Când are loc această răspândire bacteriană, alimentele ajung la bacterii înainte de a putea fi pe deplin digerate şi absorbite în intestinul subţire. Prin urmare, bacteriile din intestinul subţire au o mulţime de alimente nedigerate din care să formeze gaze.

Afecţiunea în care bacteriile care produc gaze se mută în intestinul subţire se numeşte suprainfecţie bacteriană a intestinului subţire.
Producţie excesivă de gaze de către bacterii este însoţită de flatulenţă.

Obstrucţie fizică

Un obstacol (blocaj) poate apărea aproape oriunde de la stomac la rect. Atunci când blocarea este temporară sau parţială, aceasta poate provoca balonare abdominală intermitentă/distensie.

De exemplu, o cicatrice pe pilor (stenoză pilorică) poate obstrucţiona deschiderea de la stomac în intestine, blocând astfel golirea completă a stomacului. După masă, stomacul este plin cu alimente şi aer înghiţit.

Apoi, stomacul secretă acid şi fluide care se amestecă cu alimentele pentru a ajuta la digestie. Ca urmare, stomacul se măreşte şi mai mult în volum.

O altă cauză a distensiei abdominale intermitente este un obstacol în intestinul subţire, care a apărut în urma unor acumulări de la o intervenţie chirurgicală anterioară. Pentru a face lucrurile şi mai rele, distensia cauzată de obstrucţia fizică stimulează atât stomacul, cât şi intestinele, să secrete lichid, care se adaugă la distensie.

Şi constipaţia severă, sau fecalomul, (scaun tare în rect) poate împiedica fluxul de conţinut intestinal, provocând distensie. În acest caz, balonarea/distensia este, de obicei, constantă şi progresivă şi este eliminată de tranzitul intestinal sau prin îndepărtarea scaunului.

Obstrucţie funcţională

O obstrucţie funcţională nu este cauzată de un blocaj fizic real, ci mai degrabă de proasta funcţionare a muşchilor stomacului sau a intestinelor, care propulsează conţinutul intestinal. Când aceşti muşchi nu funcţionează corespunzător, se va acumula conţinut intestinal şi se va dilata abdomenul.

Exemple de obstrucţie funcţională:

•  gastropareza diabetică (paralizie a stomacului);
•  pseudo-obstructie intestinală cronică, o afecţiune neobişnuită în care muşchii intestinului subţire nu funcţionează corespunzător;
•  boala Hirschsprung, în care o mică porţiune de muşchi de colon nu se contractă corespunzător din cauza unor nervi lipsă.

Există dovezi ştiinţifice că unii pacienţi cu balonare şi distensie pot avea o anomalie funcţională a muşchilor intestinali, care împiedică gazul să fie transportat în mod normal prin intestin şi eliminat.

În schimb, gazele se acumulează în intestin. La pacienţii cu sindrom de colon iritabil , cu balonare abdominală sau distensie ca simptom, gazul se acumulează în intestinul subţire, nu în colon.

Grăsimile din produsele alimentare au un efect asupra intestinului care imită o obstrucţie funcţională. Grăsimile dietetice care ajung în intestinul subţire determină încetinirea transportului alimentelor, gazelor şi lichidelor prin intestin. Acest lucru poate promova acumularea de alimente, gaze şi lichide şi poate provoca balonare şi/sau distensie.

Fibrele dietetice folosite pentru tratarea constipaţiei pot provoca balonare fără a creşte producţia de gaze în intestin. Se crede că această senzaţie de balonare (şi, eventual, distensie) este cauzată de trecerea lentă a gazelor prin intestin. Desigur, unele tipuri de fibre pot creşte producţia de gaze, deoarece acestea sunt digerate într-o anumită măsură de către bacteriile colonice.

Hipersensibilitate intestinală

Unii oameni par a fi foarte sensibili la distensia intestinelor şi se pot simţi umflaţi chiar şi cu cantităţi normale de mâncare, gaze sau lichide digerate în intestin. Balonarea poate fi agravată sau poate progresa la distensie dacă masa conţine cantităţi substanţiale de grăsimi.

Cum sunt evaluate eructaţiile, balonarea/distensia şi flatulenţa?

Istoricul medical

Istoricul medical al pacientului este important deoarece el dirijează evaluarea.

•  Dacă balonarea/distensia este continuă, cauzele probabile sunt: mărirea organelor abdominale, lichidele abdominale, tumorile sau obezitatea.

•  Dacă balonarea/distensia este asociată cu creşterea flatulenţei, bacteriile şi producţia în exces de gaze sunt două cauze posibile.

•  Dacă aţi consumat cantităţi mari de lapte sau de produse lactate (lactoză), sorbitol sau fructoză, o cauză posibilă este maldigestia şi malabsorbţia acestor zaharuri.

Radiografii abdominale

Radiografiile abdomenului, mai ales dacă sunt făcute în timpul unui episod de balonare sau distensie, pot confirma că aerul provoacă distensia, deoarece cantităţile mari de aer pot fi văzute cu uşurinţă în stomac şi intestin.

Radiografierea intestinului subţire

Radiografierea intestinului subţire este deosebit de utilă pentru a determina dacă există o obstrucţie a intestinului subţire.

Studii de golire gastrică

Aceste studii măsoară capacitatea stomacului de a-şi goli conţinutul. Pentru aceste studii se ingeră un aliment cu o substanţă radioactivă, apoi se pune un dispozitiv pe abdomen pentru a măsura cât de rapid se goleşte alimentul din stomac. O întârziere în golire poate fi cauzată de orice afecţiune care reduce golirea stomacului (de exemplu, stenoză pilorică, gastropareza).

Ecografie, şi RMN

Examinarea cu ultrasunete, tomografia computerizată şi RMN-ul sunt deosebit de utile în definirea cauzei distensiei.

Tratament Naturist Balonare Comentat de Anton Veronica in data de . Foarte interesant articolul! Mi-a fost de ajutor. 5

Tratament Naturist Gaze Intestinale – Balonare

Tratament Naturist Gastrita

Categories: Tags:

Tratament Naturist Gastrită

 

Produse Calivita recomadate in tratarea gastritei:

Obs.:

– Se vor administra obligatoriu fie Nopalin, fie Green Care, fie amandoua simultan.

– Se va asocia Rhodiolin pentru calmarea nervului vag (al stomacului), deoarece majoritatea gastritelor se fac pe stres.

Ce este gastrita?

Gastrita este o afecţiune în care mucoasa stomacului – cunoscută sub numele de mucoasă – este inflamată. Mucoasa stomacului conţine celule speciale care produc acid şi enzime, care ajută la descompunerea hranei pentru digestie şi mucus, care protejează mucoasa stomacului de acid. Atunci când mucoasa stomacului este inflamată, ea produce mai puţin acid, enzime şi mucus.

Gastrita poate fi acută sau cronică. Inflamaţia bruscă, severă a mucoasei stomacului se numeşte gastrită acută. Inflamaţia care durează o lungă perioadă de timp se numeşte gastrită cronică. Dacă gastrita cronică nu este tratată, aceasta poate dura ani de zile sau chiar o viaţă.
Gastrita erozivă este un tip de gastrită, care de multe ori nu provoacă inflamaţie semnificativă, dar poate îndepărta mucoasa stomacului.

Gastrita erozivă poate provoca sângerări, eroziuni sau ulcere. Gastrita erozivă poate fi acută sau cronică.
Relaţia dintre gastrită şi simptome nu este clară. Termenul de gastrită se referă în special la inflamarea anormală a mucoasei gastrice. Oamenii care au gastrită pot avea dureri sau disconfort în partea superioară a abdomenului, dar multe persoane cu gastrită nu au nici un simptom.

Termenul de gastrită este uneori eronat folosit pentru a descrie orice simptome de durere sau disconfort în partea superioară a abdomenului. Multe boli şi tulburări pot provoca aceste simptome. Majoritatea persoanelor care au simptome abdominale superioare nu au gastrită.

Care sunt cauzele gastritei?

Helicobacter pylori (H. pylori) cauzează infecţia în cele mai multe cazuri de gastrită cronică neerozivă. H. pylori sunt bacterii care infectează mucoasa stomacului. H. pylori sunt în primul rând transmise de la o persoană la alta. În zonele cu salubritate săracă, H. pylori pot fi transmise prin alimente sau apă contaminate.
În ţările industrializate, cum ar fi Statele Unite ale Americii, 20 până la 50 la sută din populaţie poate fi infectată cu H. pylori1. Incidenţa infecţiei cu H. pylori sunt mai mari în zonele cu salubritate redusă şi densitatea mai mare a populaţiei. Ratele de infectare pot fi mai mari de 80 la sută în unele ţări în curs de dezvoltare1.
Cea mai frecventă cauză a gastritei erozive – acută şi cronică – este utilizarea prelungită a medicamentelor antiinflamatorii nesteroizi (AINS) cum ar fi aspirina şi ibuprofenul. Alţi agenţi care pot provoca gastrită erozivă includ alcoolul, cocaina şi radiaţiile.
Leziunile traumatice, bolile critice, arsurile grave şi intervenţiile chirurgicale majore pot de asemenea să provoace gastrită acută erozivă. Acest tip de gastrită este numită gastrită de stres.
Cauzele mai puţin obişnuite ale gastritei erozive şi neerozive includ tulburări autoimune, în care sistemul imunitar atacă celulele sănătoase din mucoasa stomacului;
unele boli digestive şi tulburări, cum ar fi boala Crohn şi anemia pernicioasă;
viruşi, paraziţi, ciuperci, bacterii şi altele decât H. pylori.

Care sunt simptomele gastritei?

Multe persoane cu gastrită nu au nici un simptom, dar unele persoane prezintă simptome precum:

– disconfort sau durere în zona superioară a abdomenului;
– greaţă;
– vărsături.

Aceste simptome sunt, de asemenea, numite dispepsie.
Gastrita erozivă poate provoca ulcere sau eroziuni în mucoasa gastrică şi care pot sângera. Semnele de sângerare la nivelul stomacului cuprind:

– sânge în vomă;
– scaune tari, închise la culoare;
– sânge roşu în scaun

Care sunt complicaţiile gastritei?

Cele mai multe forme de gastrită cronică nespecifică nu determină simptome. Cu toate acestea, gastrita cronică este un factor de risc pentru ulcerul peptic, polipi gastrici şi tumori gastrice benigne şi maligne.

Unele persoane cu gastrită cronică cu H. pylori sau gastrită autoimună dezvoltă gastrită atrofică. Gastrita atrofică distruge celulele din mucoasa stomacului care produc acizi şi enzime digestive. Gastrita atrofică poate duce la două tipuri de cancer: cancer gastric şi ţesutului limfoid asociat mucoasei gastrice (MALT) limfom.

Cum este diagnosticată gastrita?

Cel mai frecvent test de diagnosticare pentru gastrită este endoscopia cu o biopsie de stomac. Medicul va administra, de obicei, medicaţie pacientului pentru a reduce disconfortul şi anxietatea înainte de a începe procedura de endoscopie. Ulterior, medicul va introduce un endoscop, un tub subţire cu o cameră mică în cap, prin gura sau nasul pacientului, în stomac.

Medicul foloseşte endoscopul pentru a examina mucoasa esofagului, stomacului şi prima porţiune a intestinului subţire. Dacă este necesar, medicul va folosi endoscopul pentru a efectua o biopsie, care implică colectarea de probe mici de ţesut pentru examinare cu un microscop.
Alte teste utilizate pentru a identifica cauza gastritei sau orice complicaţii includ următoarele:

Seria gastro-intestinală superioară (GI). Pacientul înghite bariu, un material de contrast lichid care face tractul digestiv vizibil pe o radiografie. Imaginile radiografice pot arăta modificări în mucoasa stomacului, cum ar fi eroziuni sau ulcere;
Testul de sânge. Medicul poate investiga pentru anemie, o afecţiune în care consistenţa sângelui în fier, hemoglobina, este scăzută. Anemia poate fi un semn de sângerare cronică în stomac;

Testul de scaun. Acest test verifică prezenţa sângelui în scaun, un alt semn de sângerare la nivelul stomacului;
Testele pentru infecţia cu H. pylori. Medicul poate testa respiraţia, sângele, sau scaunul unui pacient, pentru semne de infecţie. H. pylori poate fi, de asemenea, confirmat cu biopsiile prelevate de la stomac în timpul endoscopie.

Produse Calivita recomadate in tratarea gastritei:

Obs.:

– Se vor administra obligatoriu fie Nopalin, fie Green Care, fie amandoua simultan.

– Se va asocia Rhodiolin pentru calmarea nervului vag (al stomacului), deoarece majoritatea gastritelor se fac pe stres.