Efectele daunatoare ale alcoolului

Alcoolul afectează corpul în doua feluri:

(1) intră în contact cu gura, esofagul, stomacul şi intestinele unde are o acţiune iritantă şi „anesteziantă” (cauzând lipsa senzaţiei de durere cu sau fără pierderea conştiinţei),

(2) doar 20% din cantitatea de alcool ingerată este absorbită în stomac, restul de 80% este absorbit prin pereţii intestinali direct in sânge, ajungând în fiecare celulă a corpului.

Fiecare raţie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este să încetinească funcţionarea celulelor şi a organelor pâna când ajung să îşi desfăşoare activitatea cu mult mai puţină eficienţă. El afectează creierul intervenind în activitatea centrilor care coordonează echilibrul, percepţia, vorbirea şi gândirea.

Produce dificultăţi în vorbire şi erori în procesul de gândire.

Mai sunt afectaţi centrii coordonării, apărând astfel „simptomele” clasice: mersul împleticit, căzăturile, ajungându-se până la imposibilitatea de a mai ţine un chibrit aprins în mână. În mod paradoxal, deşi încetineşte funcţiile organismului, alcoolul duce la dispariţia inhibiţiilor.

Emoţiile sunt exprimate mult mai uşor, deoarece acea parte a creierului care ne ajută să ne controlăm comportamentul este scoasă din funcţie sau se relaxează excesiv astfel încât emoţiile devin exagerate.

Dacă se consumă îndeajuns de mult alcool persoana va adormi sau, în cazuri extreme, va intra în comă.

Consumarea alcoolului în cantităţi mari măreşte riscul apariţiei cancerului gurii, limbii, faringelui, laringelui şi al esofagului, probabil datorită acţiunii sale iritante bolile ficatului cauzate de excesul de alcool includ inflamarea ficatului, hepatita, ciroza şi cancerul ficatului.

Lipsa acută de anevrină (vitamina B1) poate cauza atacuri de cord, combinate de obicei cu edemuri (colectarea de fluid în ţesuturi).

Alcoolul măreşte riscul apariţiei bolilor de inimă, a infarcturilor şi determină creşterea presiunii sângelui.

Alte afecţiuni cauzate de abuzul de alcool includ: gastrita, pancreatita, neurita (afecţiuni nervoase) şi ulcerul digestiv.

Persoanele care consumă alcool în cantităti prea mari au şanse mai mari decât altele să sufere de anxietate, paranoia sau depresie.

Şansele apariţiei demenţei sunt, de asemenea mult crescute. Pe scurt, organismul se poate adapta efectelor negative produse de alcool.

Dar după ceva vreme el devine incapabil să îşi mai păstreze echilibrul şi îşi vor face apariţia efecte dezastruoase.

Este tot ceea ce poate face ficatul pentru a neutraliza toxinele din organism. Dacă după o o oarecare perioadă se renunţă la alcool, efectele negative apărute pot să dispară. Daca această perioadă se prelungeşte însa prea mult pot sa apară transformări ireversibile.

Alcoolul poate produce sterilitate şi tinde să încetinească dezvoltarea fătului, la fel cum o face cu funcţiile celulelor şi organelor. Poate determina disfunctionalităţi structurale si funcţionale, chiar retardarea.

Aceste disfuncţionalităţi, cunoscute sub numele „sindromul alcoolului la făt”, conduc la dezvoltarea incompletă a membrelor, diformităţi faciale şi dezvoltarea anormală a creierului, ceea ce dă naştere la dificultăţi de ordin intelectual şi motor.

Experienţa a demonstrat că riscul avortului spontan este mult mai mare la femeile care consumă alcool în exces, ca şi cel al nasterii unor copii subdezvoltaţi sau cu dereglări comportamentale. Aceşti copii se dezvoltă mult mai încet decat cei ai mamelor care practică abstinenţa.

Ce efecte are alcoolul asupra Dvs

Alcoolul este drogul care cunoaşte cea mai largă utilizare în societatea noastră şi, deoarece este atât de uşor de procurat, mulţi oameni nici nu-l consideră drog. Dar este un drog şi, folosit în mod necorespunzător, poate cauza mari prejudicii organismului dumneavoastră.

1. Alcoolul nu este un stimulent, ci un sedativ-depresiv al sistemului nervos central.
2. Este responsabil de spargerea vaselor de sânge.
3. Nu vă încălzeşte, ci mai degrabă vă face să vă simţiţi mai rece din cauză că intensifică transpiraţia şi pierderea de căldură a organismului.
4. Distruge celulele cerebrale pentru că determină reducerea cantităţii de apă necesare din ele.
5. Secătuieşte corpul de vitaminele B1, B2, B6, Bl2, C, K, acid folie, zinc, magneziu şi potasiu.
6. Patru pahare pe zi pot cauza vătămarea organelor interne.
7. Alcoolul diminuează capacitatea ficatului de a prelucra grăsimile.

CE ŞI CÂND ANUME BEŢI?

Nu vă lăsaţi înşelaţi de faptul că diversele băuturi conţin cantităţi diferite de alcool.

Este adevărat că berea are numai patru grade de alcool, vinul înjur de douăsprezece şi whisky-ul până la 50 de grade; dar o cutie de bere, un pahar de vin sau o porţie de whisky vă pot ameţi la fel de repede.

Cu alte cuvinte, patru cutii cu bere vă aduc într-o stare bahică tot atât de avansată ca şi patru înghiţituri de tequilla. Un Bloody Mary la micul dejun este mai dăunător decât un whisky sec la cină.

In mod surprinzător, ceea ce beţi poate fi uneori mai puţin important decât momentul în care beţi. Dr. John D. Palmer, de la University of Massachusetts, a remarcat faptul că durata de menţinere a alcoolului în circulaţia sangvină este diferită în cursul unei zile.

Deci, cu cât rămâne mai mult timp în sângele dumneavoastră, cu atât acţionează mai îndelung asupra celulelor cerebrale.

In răstimpul dintre ora două noaptea şi douăsprezece, la amiază, organismul este cel mai vulnerabil, în vreme ce după-amiaza târziu şi seara sunt momente cu cel mai mic potenţial negativ.

Un cocktail servit la cină va fi eliminat din organism cu 25% mai repede decât un Bloody Mary băut la micul dejun, iar ultimul pahar de la o petrecere sorbit după miezul nopţii este metabolizat mai lent decât cele care l-au precedat, determinând o concentraţie mai mare de alcool în sânge.